Lansate in urma cu doar cativa ani, criptomonedele au reusit intr-un timp relativ scurt pur si simplu sa revolutioneze industria financiara. De la aparitia Bitcoin in anul 2009 si pana in prezent, observam mii de proiecte bazate pe tehnologia blockchain, considerata o inovatie inteligenta si descentralizata care creeaza incredere si una dintre cele mai explorate tehnologii din zilele noastre. Acest lucru se datoreaza mecanismelor de consens fiabile, asa cum este Proof-of-Stake, care ajuta participantii sa ajunga la un acord prin staking. Haide sa descoperim impreuna mai multe despre staking sau Proof-of-Stake, termeni pe care ii intalnim foarte des in lumea criptomonedelor.
Ce este Proof-of-Stake
Proof-of-Stake (PoS) sau „dovada de miza” reprezinta un mecanism alternativ de consens pentru dovedirea muncii. Acesta a fost creat pentru a aborda deficientele inerente ale Proof-of-Work (PoW), in principal faptul ca necesita o cantitate imensa de energie electrica. De altfel, si viteza relativ scazuta de validare a block-urilor au facut ca Proof-of-Stake sa devina o alternativa la mecanismul de consens original Proof-of-Work folosit in tehnologia blockchain pentru confirmarea tranzactiilor si adaugarea de noi clock-uri in retea.
Descopera ce reprezinta sistemul Proof-of-Work
Conceptul Proof-of-Stake este opus celei anterioare. Daca pentru PoW conteaza doar puterea computationala atunci cand vine vorba de minat, pentru PoS sunt importanti doar banii din wallet. Pe scurt, putem spune ca Proof-of-Stake reprezinta suma de bani digitali pe care ii poti mina in functie de suma de bani pe care o detii. PoS le permite utilizatorilor sa efectueze staking-ul monedelor in locul resurselor de calcul, iar apoi reteaua alege aleatoriu userii care ajuta la crearea urmatorului bloc de tranzactii. In acest fel, fara calculatoare performante si consum ridicat de energie, PoS poate actualiza blockchain-ul in continuare intr-o maniera descentralizata.
Cum functioneaza Proof-of-Stake
In loc de hardware special conceput pentru rezolvarea problemelor matematice complexe asa cum solicita PoW, intr-un protocol PoS validatorii inlocuiesc minerii si pun la bataie miza, pe care o blocheaza. Mai departe, pentru fiecare tranzactie din blockchain se percepe un comision care ajunge in wallet-ul validatorului drept rasplata pentru munca sa. Practic, Proof-of-Stake multiplica fiecare tranzactie si o distribuie in mai multe block-uri pentru a fi analizata si validata. O persoana poate valida tranzactii in block sau poate mina block-uri in functie de numarul monedelor pe care le detine.
Descopera ce reprezinta tehnologia Blockchain
Staking-ul presupune blocarea unei anumite sume de monede intr-o retea de tip blockchain. Stakerii vor intra intr-o retea de stakeri pe o anumita moneda, iar reteaua va fi cea care ii va alege in mod aleatoriu pe cei care valideaza tranzactiile. In felul acesta se asigura securitatea retelei pentru ca doar un numar mic de oamnei o pot exploata. In loc sa primeasca un block validat ca in PoW, in PoS utilizatorii vor primi comisioane platite de catre cei care desfasoara tranzactiile. Procentajul de profit pentru monedele de tip PoS fac ca alti useri sa se alature si ei retelei si sa faca staking.
Care este rolul Proof-of-Stake
Prima moneda de tip PoS este Peercoin, care a fost dezvoltata in anul 2012 ca o metoda alternativa la problemele privind scalabilitatea retelei Bitcoin si pentru reducerea costurilor de operare. In prezent, tot mai multe criptomonede adopta aceasta tehnologie.
Proof-of-Stake are, in principal, aceleasi roluri ca si Proof-of-Work, respectiv previne falsificarea criptomonedelor, elimina posibilitatea furtului si impiedica riscul de double spending. Diferenta majora o face insa modul in care sunt abordate aceste probleme. Spre deosebre de protocolul PoW, folosit de Bitcoin, in blockchain-urile care se bazeaza pe staking validatorii nu se afla in competitie directa intre ei, nu sunt conditionati de detinerea unei puteri mari de calcul si sunt selectati aleatoriu. Acestia nu se angajeaza efectiv in procesul de mining de blocks, dar pot crea in schimb noi block-uri sau confirma un procent din tranzactii care reflecta ownership-ul lor la stake. De pilda, un validator care are 5% din criptomonedele staked poate exploata teoretic un procent de 5% din block-uri.
Procesul de validare a unui block propus mai poarta si numele de attesting. Cand un participant aproba un potential malicious block, el isi pierde stake-ul. Validatorii sunt recompensati pentru crearea de noi block-uri si ordonarea tranzactiilor astfel incat toate nodurile sa fie de acord cu starea retelei. In cazul in care unul nu isi indeplineste atributiile, el poate fi chiar penalizat.
Ce inseamna staking
Staking este mecanismul de garantare a fondurilor. Cum faci staking? Atunci cand cumperi criptomonede si le blochezi intr-un wallet de staking pentru o perioada de timp particulara. Pentru acest lucru vei fi rasplatit, iar in acelasi timp participi in a asigura siguranta retelei. Teoretic, oricine poate participa la staking pentru ca implica doar clocarea unor active virtuale intr-un loc specific.
Ca sa faci staking ai nevoie de o suma minima de 1$, dar in final totul depinde de ecosistemul monedei pe care o alegi. Odata ce au fost stake-uite, monedele sunt blocate pentru o perioada de timp. Daca un staker decide sa inlature monedele mai repede din wallet, el pierde sansa de a fi rasplatit. Veniturile obtinute din staking depind de cat de mult si cat timp faci staking. In esenta, mecanismul PoS implica selectarea validatorilor, bazata pe cantitatea de criptomonede pe care le pastreaza in nod. Asa cum minerii sunt rasplatiti cu criptomonede pentru munca depusa, validatorii sunt rasplatiti atunci cand stakeaza criptomonede. Staking-ul este o optiune atractiva din punct de vedere financiar pentru investitorii care prefera sa faca hold in loc sa tranzactioneze portofoliul de criptomonede. Cele mai populare monede Proof-of-Stake sunt Ethereum, Cardano, Polkadot, Solana sau Polygon.
Care sunt avantajele Proof-of-Stake
Consensul de tip PoS are avantaje atat pentru reteaua blockchain, cat si pentru stakeri. Iata despre ce este vorba:
- Staking-ul este mult mai accesibil decat mining-ul – si asta deoarece nu necesita putere mare de computatie ori un consum ridicat de energie. Practic, este mai usorsa lansezi operatia de staking cu ajutorul a doar cateva monede si un portofel digital.
- Proof-of-Stake este un mecanism de consens eco-friendly in comparatie cu Proof-of-Work care consuma energie si genereaza caldura
- Gama diversificata de oportunitati – multe proiecte blockchain incep sa foloseasca acest algoritm si, pe masura ce valoarea monedelor creste, la fel fac si profiturile unui staker
- PoS protejeaza reteaua de atacuri sau persoane care incearca sa valideze acelasi block de doua ori
- Investitiile ca staker sunt sigure, oricine incearca sa manipuleze reteaua va fi invalidat de catre aceasta
- Scalabilitatea Proof-of-Stake este una sporita, iar capacitatea de tranzactionare poate ajunge la mii sau chiar sute de mii de tranzactii derulate pe secunda
- Costurile pentru validarea tranzactiilor sunt mai mici decat in cazul PoW, astfel ca prin staking, crearea de block-uri se poate face cu un consum energetic redus si un echipament mult mai ieftin.
Care sunt dezavantajele Proof-of-Stake
Cu toate ca mecanismul Proof-of-Stake rezolva problema privind consumul de energie electrica, principalul dezavantaj al sau este ca autoritatea pe blockchain, care este data de suma criptomonedelor detinute, face ca ownership-ul sa tinda mai mult spre centralizare. Mai exact, cei „bogati”, care au mai multe criptomonede in wallet, vor vota in intersul lor, ceea ce ar putea conduce la manipularea ledger-ului blockchain si la favorizarea participantilor care au active substantiale.
O alta problema specifica a Proof-of-Stake a fost evidentiata de catre Peercoin si se refera la asa-numitul nothing at stake. Daca validatorii sunt mai putin interesati de consens pentru ca au recompense mici, ei pot adauga block-uri invalide in blockchain, iar generandu-se doua simultan s-ar produce o confuzie temporara cu privire a statutul lor in retea. Pot aparea forks ce ar putea conduce la segregarea blockchain-ului. Totusi, persoanelor rau intentionate li se sterg parti din depozit printr-un proces denumit slashing.
Din perspectiva aparitiei unei situatii de tip 51% Attack, acest lucru este deocamdata imposibil pentru ca retelele care folosesc PoS nu pot strange in jurul lor comunitati bine inchegate. Asadar, nu exista riscul ca o entitate sa detina 51% dintre tokenii staked ai blockchain ca sa deturneze sau fraudeze tranzactiile.
Staking-ul iti ofera sansa de a obtine venituri pasive. Pe langa faptul ca Proof-of-Stake este mai sustenabil si relevant pentru viteza sa de tranzactionare decat Proof-of-Work, acesta este apreciat in comunitatea crypto si multe platforme intentioneaza sa foloseasca pe viitor acest algoritm de consens.